UNIUNEA JURISTILOR DIN ROMANIA
 
 
 
 
 
Anunturi
 

 
In memoriam
 

 
Evenimente
 











 
 
 
 
 

Statutul
Uniunii Juristilor din Romania

      Art. 1 – Uniunea Juristilor din Romania, in continuare denumita Uniunea, este persoana juridica romana de drept privat fara scop patrimonial si apolitica care desfasoara activitati profesionale de interes general pentru profesiile juridice.
      Uniunea Juristilor din Romania s-a infiintat prin incheierea Judecatoriei sectorului 1 Bucuresti nr. 21 din 20 ianuarie 1990 si este inscrisa in Registrul persoanelor juridice fara scop patrimonial al Judecatoriei sectorului 1 Bucuresti la nr. 62/12.06.2008.
      Sediul Uniunii este in Bucuresti, sector 1, Bd. Magheru nr. 22, etaj I.
      Durata de functionare a Uniunii este pe termen nelimitat.
      Art. 2 – Uniunea este organizatia profesionala a juristilor din Romania. Ea urmareste consolidarea statului de drept, a democratiei si valorilor civice, intarirea respectului fata de aplicarea legii, respectarea ordinii in societate si cresterea credibilitatii actului de justitie, promovarea consecventa a drepturilor omului, promovarea si apararea drepturilor si intereselor legitime ale juristilor.
      In acest scop Uniunea organizeaza manifestari cu caracter stiintific de interes national si reuniuni cu caracter international; organizeaza, in nume propriu si in colaborare cu Societatea "Titu Maiorescu" sau cu alte institutii inrudite, programe de informare si educatie juridica; editeaza lunar revistele "Dreptul" – publicatie de doctrina juridica si jurisprudenta – si "Palatul de Justitie" (in colaborare cu Societatea "Titu Maiorescu") – publicatie de informare si cultura juridica; impreuna cu Societatea "Titu Maiorescu" organizeaza anual manifestarile prilejuite de sarbatorirea Zilei Justitiei si decernarea premiilor stiintifice.
      In vederea realizarii acestor scopuri, Uniunea colaboreaza cu uniunile pentru exercitarea profesiilor juridice constituite potrivit legilor de organizare si functionare ale acestora: Uniunea Barourilor din Romania, Uniunea Nationala a Notarilor Publici, Uniunea Colegiilor Consilierilor Juridici din Romania, Uniunea Nationala a Executorilor Judecatoresti, precum si cu Asociatia Magistratilor, Uniunea Nationala a Judecatorilor si Asociatia Procurorilor. In acest scop, reprezentantii acestora pot face parte din organul colegial de conducere al Uniunii.
      Totodata, Uniunea initiaza, atunci cand este necesar si oportun, demersuri pe langa Guvern si membri ai Parlamentului Romaniei pentru promovarea unor proiecte de acte normative ce reglementeaza activitatea profesiilor juridice, dar si a unor domenii de larg interes social, economic si cultural.
      Art. 3 – Pot fi membri ai Uniunii persoanele licentiate in drept, care recunosc statutul acesteia si care nu au fost condamnate definitiv de o instanta romana sau straina pentru infractiuni care afecteaza prestigiul profesiei. Pot fi membri ai Uniunii si persoanele juridice care reunesc in randurile lor persoane licentiate in drept. Apartenenta acestora la Uniune se realizeaza prin afilierea in scris, confirmata de adunarea generala.
      Membrii Uniunii au urmatoarele drepturi: sa aleaga si sa fie alesi in consiliul director, sa isi spuna parerea, verbal sau in scris, in legatura cu problemele ce se refera la activitatea Uniunii, sa participe la actiunile organizate de consiliul director; sa fie sprijiniti in solutionarea problemelor lor de natura profesionala.
      Obligatiile membrilor Uniunii sunt urmatoarele: sa cunoasca si sa respecte statutul; sa participe la actiunile organizate de Uniune, sa plateasca cotizatia si sa contribuie la formarea si dezvoltarea mijloacelor materiale ale Uniunii.
      Calitatea de membru se pierde prin neplata cotizatiei pe o perioada mai mare de un an, prin incalcarea prevederilor statutului sau prin condamnarea definitiva pentru infractiuni care lezeaza prestigiul profesiei. Pierderea calitatii de membru este hotarata de consiliul director care analizeaza si plangerile formulate impotriva excluderii in termen de 30 de zile de la comunicarea excluderii. Membrii Uniunii se pot retrage fara a motiva actul lor. Cotizatia este de 12 lei anual.
      Art. 4 – Organele Uniunii sunt: adunarea generala, consiliul director, presedintele Uniunii si comisia de cenzori.
      Art. 5 – Adunarea generala este organul suprem de conducere al Uniunii. Aceasta are urmatoarele atributii: aproba bilantul contabil anual si bugetul de venituri si cheltuieli; alege si revoca membrii consiliului director si comisia de cenzori; modifica statutul; dizolva si lichideaza Uniunea si stabileste destinatia bunurilor ramase; hotaraste, in conditiile legii, intreprinderea demersurilor pentru recunoasterea Uniunii, prin hotarare a Guvernului, ca fiind de utilitate publica.
      Adunarea generala se intruneste o data pe an si se convoaca de catre Consiliul director, intr-o zi de sambata, cu 20 de zile inainte de data stabilita. Adunarea generala se poate intruni si la cererea a 2/3 din numarul membrilor inscrisi. Participarea la lucrarile adunarii generale se face pe baza carnetului de membru cu cotizatia si viza la zi. Adunarea generala este prezidata de presedintele Uniunii.
      Daca nu se intruneste majoritatea simpla in ziua convocarii, adunarea generala se intruneste a doua zi cand se vor lua decizii cu majoritatea celor prezenti.
      Alegerea consiliului director, a presedintelui Uniunii si a comisiei de cenzori se face de catre adunarea generala, prin vot secret, o data la patru ani. Presedintele Uniunii conduce activitatea Consiliului director.
      Statutul Uniunii se modifica de catre adunarea generala la propunerea consiliului director, cu respectarea prevederilor legale. Modificarile facute se inscriu in Registrul asociatiilor si fundatiilor aflat la grefa Judecatoriei sectorului 1 Bucuresti.
      Hotararile adunarii generale, luate in limitele legii si ale statutului, sunt obligatorii si pentru membrii ce nu au fost prezenti, sau care au votat impotriva. Acestia pot ataca in justitie hotararile adunarii generale contrare legii sau statutului in termen de 15 zile de la data cand au luat cunostinta asupra lor.
      Art. 6 – Consiliul director, format din 23 de membri, asigura punerea in executare a hotararilor adunarii generale, functioneaza si adopta hotarari cu majoritatea membrilor sai. El se compune din: presedintele Uniunii, 5 vicepresedinti si 17 membri. Din Consiliul director fac parte de drept directorul publicatiilor "Dreptul" si presedintele Societatii "Titu Maiorescu", care sunt investiti cu calitatea de vicepresedinti ai Uniunii precum si secretarul executiv, ca membru. In Consiliul director sunt cooptati ca membri si reprezentanti desemnati de uniunile pentru exercitarea profesiilor juridice si asociatiile magistratilor care si-au exprimat optiunea in acest sens. Ceilalti membri se aleg prin vot secret. Vicepresedintii alesi vor fi desemnati pe aceasta functie de catre Consiliul director din randul membrilor acestuia, in prima sedinta – care va avea loc dupa incheierea adunarii generale –, prilej cu care vor fi stabilite si atributiile acestora.
      Presedintele Uniunii, ceilalti membri ai Consiliului director, isi asuma obligatia de a desfasura in cadrul Uniunii activitati strict profesionale, fara nicio ingerinta din sfera politicului, in deplin acord cu statutul Uniunii, indiferent de apartenenta si optiunile lor politice.
      Consiliul director se intruneste trimestrial si are urmatoarele competente: intocmeste raportul anual de activitate si bilantul contabil, precum si proiectul bugetului de venituri si cheltuieli ce vor fi supuse aprobarii adunarii generale; este informat asupra solutionarii problemelor intre sedintele de consiliu; sprijina societatile stiintifice afiliate la Uniune in realizarea obiectivelor ce si le-au asumat; adopta programele privind manifestarile stiintifice ce urmeaza a fi organizate, precum si pe cele ce privesc imbunatatirea continutului si tematicii revistei "Dreptul"; numeste sau confirma, dupa caz, directorul publicatiilor "Dreptul". Sedintele Consiliului director se finalizeaza in decizii a caror evidenta este tinuta de catre secretarul executiv.
      Art. 7 – Presedintele Uniunii este ales direct de catre adunarea generala, prin vot secret, si reprezinta Uniunea in relatiile cu tertii. El incheie acte juridice in numele si pe seama acesteia; organizeaza activitatea de resurse umane a acesteia prin intocmirea organigramei; indeplineste alte masuri stabilite de adunarea generala.
      Presedintele sau o alta persoana desemnata de acesta reprezinta Uniunea in relatiile cu organizatiile nationale ale juristilor din alte tari sau cu organizatiile internationale ale juristilor.
      In cazul indisponibilitatii presedintelui, consiliul director instituie un interimat ce va fi asigurat de unul dintre vicepresedintii sai, interimat care nu poate dura mai mult de sase luni. Dupa expirarea acestui termen se convoaca adunarea generala pentru alegerea unui nou presedinte.
      Dispozitiile consiliului director contrare legii sau statutului pot fi atacate in justitie in conditiile prevazute in cuprinsul art. 5 alin. 6.
      Art. 8 – Comisia de cenzori, aleasa prin vot secret, este formata din trei membri. Unul dintre acestia este contabil autorizat.
      Comisia de cenzori are urmatoarele competente: verifica modul in care este administrat patrimoniul Uniunii si intocmeste rapoarte pe care le prezinta adunarii generale.
      Comisia poate fi invitata sa participe, fara drept de vot, la sedintele consiliului director.
      Art. 9 – Uniunea are in structura sa sectia de drept public si sectia de drept privat. Presedintii acestor sectii sunt desemnati de catre Consiliul director in prima sedinta de dupa alegere.
      Art. 10 – Uniunea este afiliata la Asociatia Internationala a Juristilor Democrati cu sediul la Bruxelles.
      Art. 11 – Veniturile Uniunii provin din: cotizatia membrilor; dobanzi la depozite bancare; venituri din difuzarea revistei "Dreptul"; subventii lunare din partea Societatii "Titu Maiorescu"; inchirierea unor spatii; donatii si sponsorizari; alte venituri prevazute de lege.
      Veniturile Uniunii vor putea fi utilizate numai pentru realizarea scopului pentru care Uniunea a fost creata, pentru editarea revistei "Dreptul" si plata salariilor sau indemnizatiilor. Totodata, o parte din venituri pot fi utilizate pentru executarea unor reparatii si intretinerea imobilului aflat in folosinta Uniunii.
      Art. 12 – In vederea realizarii obiectivelor sale Uniunea are un patrimoniu constituit din uzufructul bunurilor imobile, din mobilier, aparatura si tehnologie informatica.
      Patrimoniul se inventariaza anual in conformitate cu prevederile Legii contabilitatii.
      Patrimoniul Uniunii nu poate fi grevat de datoriile sau obligatiile membrilor.
      Art. 13 – In relatiile cu autoritatile publice si cu tertii, Uniunea este reprezentata de presedinte sau de unul dintre vicepresedinti.
      Presedintele certifica lista persoanelor imputernicite sa efectueze operatiuni bancare, specimenele de semnaturi ale acestora si amprenta stampilei.
      Art. 14 – Din veniturile obtinute Uniunea plateste salarii sau indemnizatii personalului cu activitate permanenta, precum si premii daca situatia financiara a Uniunii permite acest lucru.
      Membrii consiliului director nu sunt retribuiti. Exceptie de la aceasta prevedere face directorul publicatiilor "Dreptul" si secretarul executiv al Uniunii.
      Art. 15 – Soldul existent la sfarsitul unui an calendaristic se reporteaza in anul urmator.
      Art. 16 – Uniunea se poate dizolva prin hotararea adunarii generale sau prin hotararea unei instante judecatoresti.
      Art. 17 – Prezentul statut se completeaza si cu alte dispozitii legale in domeniu.

Prezentul statut a fost intocmit in conformitate cu prevederile Ordonantei Guvernului Romaniei nr. 26/2000 si a fost aprobat in 12 mai 2013. El se depune la grefa Judecatoriei sectorului 1 si il inlocuieste pe cel existent.


*


REZOLUTIA
Adunarii generale a Uniunii Juristilor din Romania
din data de 12 mai 2013


      Avand in vedere ca Adunarea generala a Uniunii Juristilor din Romania reuneste reprezentanti ai tuturor categoriilor de juristi - magistrati, avocati, notari publici, consilieri juridici, executori judecatoresti si a altor profesii juridice.
      Considerand ca opera de infaptuire a justitiei revine tuturor oamenilor legii, alaturi de magistrati, un rol important avand reprezentantii profesiilor juridice liberale - avocati, notari publici, consilieri juridici, executori judecatoresti, mediatori - care sunt parteneri ai justitiei,
      Tinand seama de faptul ca modernizarea si profesionalizarea actului de justitie trebuie sa constituie, in continuare, un obiectiv prioritar in evolutia societatii romanesti,


Adunarea generala a Uniunii Juristilor din Romania adopta prezenta
R E Z OL U T I E:


      1. Adunarea generala a Uniunii Juristilor din Romania considera ca principala finalitate a activitatii de modernizare si profesionalizare a actului de justitie trebuie sa fie consolidarea suprematiei legii prin infaptuirea prompta, eficienta si echitabila a actului de justitie.

      2. Adunarea generala a Uniunii Juristilor din Romania considera ca magistratii, in virtutea faptului ca in procesul infaptuirii actului de justitie interpreteaza si dezvolta norma de drept, stabilesc standarde in societate. Ei se conduc dupa valori etice fundamentale intre care independenta, impartialitatea si integritatea ocupa un loc esential. In consecinta, corpul magistratilor va actiona in continuare pentru diminuarea erorilor si disfunctionalitatilor menite sa conduca la scaderea nemultumirilor ce inca se mai manifesta fata de functionarea sistemului judiciar. In acest scop, Uniunea Juristilor din Romania se alatura eforturilor societatii civile, actionand, si pe viitor, pentru imbunatatirea legislatiei privind organizarea judiciara in acord cu realitatile sociale si economice prezente ale societatii romanesti.

      3. Adunarea generala a Uniunii Juristilor din Romania considera ca avocatii indeplinesc un rol esential in realizarea actului de justitie prin activitatea de reprezentare, cu mijloace juridice specifice, a drepturilor si intereselor legitime ale persoanelor fizice si juridice in raporturile cu autoritatile publice, institutiile si cu orice persoana romana sau straina. In acest scop, Uniunea Juristilor din Romania va actiona pentru apararea si promovarea intereselor profesionale ale avocatilor, precum si pentru imbunatatirea legislatiei privind realizarea liberului acces la justitie si pentru un proces echitabil.

      4. Adunarea generala a Uniunii Juristilor din Romania considera ca notarii publici, desi nu sunt functionari publici, realizeaza un important serviciu public. Ei actioneaza pentru asigurarea nevoilor persoanelor fizice si juridice in constatarea raporturilor juridice, precum si pentru exercitiul drepturilor si pentru ocrotirea intereselor beneficiarilor de servicii notariale. In acest sens, Uniunea Juristilor din Romania va actiona pentru apararea si promovarea intereselor profesionale ale notarilor, menite sa evidentieze caracterul liberal al acestei profesii.

      5. Adunarea generala a Uniunii Juristilor din Romania considera ca si consilierii juridici si-au intensificat eforturile pentru cresterea calitatii actului de consultanta si asistenta a persoanelor pe care le reprezinta. In acest scop, Uniunea Juristilor din Romania va actiona pentru intarirea colaborarii consilierilor juridici cu celelalte profesii juridice, precum si a formelor de organizare si asociere stabilite prin statutul profesiei.

      6. Adunarea generala a Uniunii Juristilor din Romania considera ca executorii judecatoresti si-au intensificat preocuparile pentru cresterea calitatii actului de executare a masurilor dispuse prin hotararile judecatoresti si prin alte titluri executorii. In acest sens, Uniunea Juristilor din Romania va actiona pentru apararea si promovarea intereselor profesionale ale executorilor judecatoresti, in asa fel incat executarea silita sa isi realizeze menirea de institutie procesuala de maxima importanta intr-o societate democratica.

      7. Adunarea generala a Uniunii Juristilor din Romania isi exprima speranta ca, in perioada ce urmeaza, infaptuirea actului de justitie se va realiza mai aproape de nevoile celor pe care ii slujeste. Un celebru dicton afirma: "Justitia nu numai ca trebuie infaptuita, dar este necesar sa se si perceapa acest lucru". Este un deziderat catre care trebuie sa tinda profesiile juridice care, impreuna, pot forma o autentica "casa comuna a justitiei", ce trebuie sa ii cuprinda pe toti oamenii legii.

 

 
 
 
 
 
Cele mai recente numere din revista "Dreptul"
 
 
 
 
Design si mentenanta
 
Compania de Informatica Neamt